Ideea introducerii Psihoterapiei intermediate de cai, ca variantă de gestionare a situaţiilor conflictuale, a venit ca răspuns la solicitările majore la nivelul resurselor terapeutului. Şedinţele terapeutice alături de cai au scos la iveală potenţialul neexplorat al acestor animale de a scana şi reda cu exactitate starea emoţională a subiecţilor, de a crea o imagine clară psihoterapeutului, o imagine de ansamblu asupra familiei, a grupului și a individului.
Strategiile folosite de subiecţi în gestionarea situaţiilor conflictuale se pot împărţi în cinci categorii:
– folosirea forţei (abuzând de autoritate, fără a ţine cont de doleanţele celorlalţi);
– acceptarea (acceptarea punctului de vedere al celorlalţi, fără a ţine cont de propria părere şi nevoie);
– evitarea (ignorarea conflictului, nu sunt iniţiate acţiuni de rezolvare a acestuia);
– compromisul (încercarea de a soluţiona conflictul prin găsirea unei soluţii parţial satisfăcătoare pentru ambele părţi); – colaborarea (cooperarea pentru a ajunge la o înţelegere comună a nevoilor şi dezvoltarea unui plan ce satisface ambele părţi implicate în conflict).
Colaborarea
Privind cu atenţie aceste strategii, vom observa cu uşurinţă imposibilitatea folosirii primelor patru variante în relaţionarea cu caii. Calul va reacţiona pozitiv la alegerea soluţiei finale – colaborarea. Folosirea forţei va atrage, după sine, o reacţie de apărare din partea calului, ce va fi greu de gestionat de subiect. Acceptarea situaţiei fără a lua poziţie va fi percepută de cal ca o invitaţie spre a intra în spaţiul intim al subiectului, obligându-l să reacţioneze. Evitarea va avea drept consecinţă eliminarea limitelor dintre cal şi subiect, exprimată în comportamentul îndrăzneţ al celui dintâi; iar compromisul va atrage un comportament inconstant, nepredictibil, situaţie stresantă pentru subiect (nu va şti cum să tolereze şi să gestioneze un astfel de comportament).
În acest mod, subiectul este ghidat în a găsi noi soluţii creative de rezolvare a problemei/conflictului prin dezvoltarea empatiei, a abilităţilor de comunicare şi o ierarhizare a elementelor în funcţie de importanţa lor. Comportamentul adecvat va primi un feedback pozitiv, terapeutului revenindu-i sarcina de a interpreta la nivel cognitiv noile deprinderi ale clienţilor.
Autocunoaștere
Modalitatea de interacţiune a clienţilor cu animalul coterapeut va definitiva relaţionarea, în situaţiile conflictuale, limitele, pe de o parte, şi abilităţile proprii, pe de o altă parte. Autocunoaşterea şi gestionarea emoţiilor vor fi următorul pas atins de subiecţi şi va avea ca rezultat o rezolvare rapidă şi satisfăcătoare a conflictelor pe viitor.
