Hanoverianul – Nascut campion

De decenii, caii hanoverieni sunt considerați unii dintre cei mai de succes competitori din întreaga lume la dresaj, sărituri și probă completă. Calul din rasa Hanoverian este un pur sânge originar din Germania, căruia îi sunt atribuite multe medalii de aur în toate cele trei competiții olimpice ecvestre. De altfel, Hanoverian este una dintre cele mai vechi, mai numeroase și mai de succes rase pure.

Celebri și populari grație abilităților lor înnăscute, caii din această rasă au fost selecționați pentru prima oară în 1735, în timpul domniei lui George al II-lea, rege al Angliei și elector de Hanovra care a creat herghelia de la Celle. 14 armăsari Holstein au fost împerecheați cu iepe locale pentru a produce cai de tracțiune polivalenți. Ameliorarea rasei a fost efectuată cu cai pur sânge englez , după al doilea război mondial, ceea ce a contribuit la crearea unui cal foarte puternic, bine conformat, cu un temperament echilibrat.

La origine, Hanoverianul era un cal de trăsură. Încrucișat ulterior cu pur sânge englez, acesta a devenit mult mai agil și mai apt pentru competiții. În zilele noastre, acest cal este recunoscut pentru temperamentul lui echilibrat, pentru aptitudinile sale atletice, pentru frumusețe și grație.

Istoricul rasei

În 1735, George al II-lea, rege al Angliei și elector de Hanovra, a înființat Herghelia de la Celle, căutând cai potriviți pentru agricultură și tracțiune, dar și pentru cavalerie. A cumpărat armăsari Holstein, pur sânge englez, andalusieni, pe care i-a împerecheat cu iepe locale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, hanoverianul a devenit o rasă de primă clasă.

În 1867, ia ființă o societate care are drept scop producția de cai pentru armată și este publicat primul Studbook al rasei, în 1888, de către Royal Agricultural Society, Hanoverianul devenind una dintre cele mai populare rase din Europa. În 1922, a fost înființată Societatea Crescătorilor de Cai Hanovrieni, o organizație privată care reunește peste 50 de cluburi locale, cu peste 10.000 de membri. Astăzi, această societate este cunoscută sub numele de Hannoveraner Verband (Societatea Crescătorilor de cai hanovrieni).

După al doilea război mondial, cererile pentru cai de sport și de călărie au crescut vertiginos și de aceea au fost folosiți cai pur sânge englez pentru a rafina rasa, ocazional fiind folosiți însă și anglo-arabi, ca și Trakhener. Cheia succesului acestui cal este selecția riguroasă, o populație numeroasă și disponibilitatea crescătorilor de a se adapta cererilor pieței actuale.

Astăzi, asociațiile de crescători ai acestei rase oferă numeroase exemplare spre vânzare, iar licitația de la Verden este una dintre cele mai faimoase în acest sens.

Selecția riguroasă fac din Hanoverian un cal atletic și bun săritor, foarte potrivit pentru competițiile ecvestre olimpice.

Descrierea rasei

Caii din această rasă sunt eleganți, puternici și robuști. Sunt crescuți ca să fie antrenați pentru competiții, să aibă un spate puternic, mișcări atletice și articulații sănătoase. Pentru a fi incluși în studbook, armăsarii și iepele trebuie să treacă prin teste riguroase, scopul acestora fiind evitarea transmiterii de defecte genetice. Ca rezultat al acestei practici, caii din această rasă au o stare excelentă de sănătate.

Succesul exemplarelor din această rasă în competițiile ecvestre internaționale dovedește soliditatea programului de ameliorare și selecție a acestei rase. Formatul corporal lateral este dreptunghiular, toate părțile trunchiului fiind foarte bine proporționate. Capul are o expresie nobilă, cu ochi vioi, expresivi, gâtul este proporțional cu trunchiul și prins corect, umerii sunt lungi, cu unghiul dintre spate și umeri larg, deschis, antebrațul este lung, continuat cu încheieturi scurte, robuste, membrele fiind drepte, cu tendoane puternice, bine detașate, cu articulații largi, mobile.

Vioi, dar echilibrat

Hanoverianul este un cal cu temperament vioi, dar foarte echilibrat, docil, inteligent, supus, ușor de manevrat, cu un caracter foarte bun. Se pretează foarte bine atât la participarea în competiții ecvestre de înaltă clasă, cât și echitației de agrement, pentru copii sau persoane cu handicap fizic. Foarte importantă în cazul acestei este armonia de ansamblu a animalului. Caii nu trebuie să fie neapărat mari, cât foarte corect și armonios conformați, echilibrați. De asemenea, dezvoltarea fizică trebuie să se coreleze bine cu vârsta animalului. De asemenea, se pune un accent important pe dimorfismul sexual, în sensul că atât iepele, cât și armăsarii trebuie să aibă o expresie a feminității, respectiv masculinității foarte bine evidențiată. Pentru ca un mânz să fie înregistrat în studbook (registrul genealogic al rasei), părinții trebuie evaluați din punct de vedere al mersurilor, conformației, performanțelor și abilităților sportive. Testul de performanță pentru iepe clasează și evaluează mersurile, docilitatea și abilitățile de săritoare al iepei mamă. În urma acestui test, iepele sunt clasate în anumite secțiuni ale registrului genealogic al rasei. Cele mai bune iepe se încadrează în clasa de elită. Toți armăsarii pepinieri sunt examinați din punct de vedere fizic. Dacă punctajul obținut la conformație, mersuri, sărituri este suficient, li se va acorda un drept de montă temporar. Apoi, în termen de doi ani, armăsarii trebuie să dea un test numit ”Testul de performanță de 100 zile al armăsarilor”, care evaluează mersurile, nivelul de antrenament, docilitatea, abilitățile pentru dresaj academic și sărituri peste obstacole, cât și pentru anduranță. Eligibilitatea pentru reproducție este verificată anual.